Cerul din Cântec...

[Nicolae Nicoara-Horia]

Cerul din Cântec miroase-a ţărână,
Ţărâna miroase a Cer uneori-
Dumneata, mamă, nu eşti bătrână,
Dumneata, mamă, nu o să mori!

Ochii tăi tulburi se uită departe,
Zările-acelea ştiu că te dor,
Câtă Lumină te mai desparte,
Cât întuneric de marginea lor?!

Mâinile tale, truditele brânci,
Frământă cuvinte fără răspuns,
Tot mai rar pâinea cu ele o frângi,
Pâinea din Vârsta în care-ai ajuns...
........................................................

Neputinţa mă paşte ca pe o turmă,
Sufletul meu e plin de cocori-,
Ce gânduri ciudate sub tâmple mă scurmă?
Dumneata, Mamă, nu o să mori...

[neagu alexandra]

buna,

[Nicolae Nicoara-Horia]

Da, ALEXANDRA! A scris cu sufletul Celui din Hordou!
Îţi apreciez gestul!!!
Eşti drăguţă!
Îţi spune,
Horia...

[neagu alexandra]

puric fan a scris pe 22 February 2009

Afară ninge liniştit,
Şi-n casă arde focul,
Iar noi, pe lângă mama stând,
De mult uitarăm jocul.
De mult şi patul ne-aştepta,
Dar cine să se culce?
Rugată, mama repeta
Cu glasul rar şi dulce,

Cum sta pe paie-n frig Hristos,
În ieslea cea săracă,
Şi boul cum sufla milos
Căldură ca să-i facă,
Drăguţ un miel cum i-a adus
Păstorii de la stână,
Şi îngeri albi cântau pe sus,
Cu flori de măr în mână.

Şi-auzi ! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Şi vin mereu, s-opresc în drum,
S-aud acum în tindă.
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare,
Sunt îngerii din cer veniţi
Cu Lerui, Domnul mare!

Şi până nu tăceau la prag,
Noi nu vorbeam nici unul,
Sărac ne-a fost dar cald şi drag,
În casă-ne Crăciunul.
Şi când târziu ne biruia
Pe vatra caldă somnul,
Prin vis vedeam tot flori de măr
Şi-n faşă, mic, pe Domnul

[Ioan Muntean]

[neagu alexandra]

cu prietenie va daruiesc toate florile din lume.

[Nicolae Nicoara-Horia]

Mulţumesc ALEXANDRA, pentru pomul rodit, cel plin de fructe atât de necesare!
Cu prietenia cuvintelor,
Horia

[neagu alexandra]

multumesc nu ma dau batuta inca,S • Portile ve chi nu se inchid bine; nu te destainui batrinului! Proverb englez
• Pe batrin sa-l cinstesti ca pe un parinte si pe orice tinar, ca pe un copil al tau !
• Pe batrin sa-l cumperi, sa nu-l vinzi.
• De omul batrin sa nu rizi, caci ai sa ajungi ca el.
o Pe cel mai mare si mai batrin la orice adunare sa-l ciu¬lesti cu locul tau, cind alt loc nu mai are.
• Sa cinstesti pe cei batrini si de sfat sa le multumesti.
• Sa te rusinezi de carunteteje celui batrin, ca si de tine altii sa se rusineze.
• Urit este batrinul ce in desfrinari viata si-o petrece.
intre batrini sa te amesteci, si de cel mai intelept sa te lipesti.
• Batrin cu batrin se pot in¬telege si tinar cu tinar.


BATRINETE
BATRINETE
• Inaintea celui carunt sa te scoli cu cinstea ta.
• Caruntetele sa ti le cinstesti cu fapte de caruntete, iar nu de tinerete.
• Sa necinstesti caruntetele, cea mai mare ocara. Fereste-te de aceasta.
• Dupa caruntete si purtarea ta.
• Parul cel alb sa-l cinstesti, ca cinste si tu sa dobindesti, cind parul alb vei dobindi.
• Pomul strimb din tinerete / Nu se-ndreapta-n batrinete.
«Cel batrin si fara minte / Ca un copil fara dinte.
Proverbe romanesti
• Nu batrinetea omoara, ci
trindavia.
Proverb rusesc
• Unica podoaba a batrinetii este virtutea.
AMYOT, Viata lui Caton, .
• Si daca oamenii tineri arata sfiala si rusine, noi ii laudam, la un om batrin insa, nu va lauda nimeni rusinarea, deoarece credem
ca el n-are voie sa faca ceva de care sa trebuiasca a se rusina.
ARISTOTEL, Etica nicoma-hica, IV, XV, b.
• Batrinetea stimata si onora¬ta de tineri devine mai usoara.
CICERO, Despre batrinete, VII.
• Batrinii luind seama la tineri ca la niste copii ce sint, foarte rar si-ar permite sa glu¬measca in fata lor.
CLEMENT ALEXANDRI-
NUL, Pedagogul, II, .
• Un zimbet sau o vorba buna spusa unui batrin este a-i darui o zi mai mult de viata.
V. CONTA, Opere complete, p. .

[Ioan Muntean]